- Orasul Busteni este accesibil pentru alte localitati din tara prin drumul  European E60 (DN1); prin calea ferata ce face legatura pe ruta Bucuresti - Brasov - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena - Paris sau Berlin, se poate afirma ca este chiar la jumatatea tarii, deci usor accesibil pentru excursii si petrecerea vacantelor.Orasul Busteni are o pozitie foarte  spectaculoasa, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, unde se vede ca nicaieri in alta parte frumusetea  si goliciunea  stancilor, fiind locul de plecare pentru “cucerirea inutilului”.

Ca si altitudine orasul Busteni se afla la altitudinea :

- la gara este de 883.7 m

- la partia de schi Kalinderu este de 980 m,

-  in curtea Pensiunii “DANI” altitudinea este de 900 m

Privind  din orice punct ( de la nord – vest spre sud)din Busteni, privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul, apoi urmeaza spre sud Valea Cerbului, muntele Costila cu bine cunoscutele Vai (Priponului si Malinului unde primavera se face schi extreme)si apoi Caraimanul, cu monumentul (Crucea Eroilor) impunator ce domina intreg orasul, cladit in cea mai mare parte la poalele lui, se continua cu Valea Caraimanului  pe care este construita si telecabina Busteni- Babele, dupa aceea urmeaza mai intii Jepii Mari sau Claia Mare, Jepii Mici sau Claia Mica, apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400, unde se vede si hotelul Cota 1400.

Privind din nord – est spre  est orasul este strajuit de muntele Sorica, muntele Zamora, muntele Cumpatu, ce sunt  caracterizati printr-o panta lina, imadorti pana la jumatate si acoperiti cu pasuni spre deosebire de cealalta ramura nord – vestica.

Pentru a face orasul Busteni si mai spectaculos, Raul Prahova  se intalneste cu Parul Valea Cerbului si cu Paraul Valea Alba, ozonand si rarefiind aerul.

Si pentru ca poate orasul Busteni nu avea totul, natura darnica i-a mai dat si o flora si o fauna bogata, astfel:in Muntii Bucegi( Rezervatia Naturala Bucegi), pe o suprafata relativ mica se dezvolta o flora deosebit de bogata, cu numeroase raritati floristice si specii de mare interes stiintific.        
Vegetatia din zona forestiera se repartizeaza in cadrul a doua subzone si anume :
- subzona fagului ;
- subzona molidisurilor ;
Speciile dominante fiind: fagul (Fagus silvatica), bradul (Abies alba), molidul (Picea abies) si laricele sau zada (Larix decidua).
Deasupra padurilor se intinde o fasie de tranzitie catre golul alpin cum ar fi Furnica, Jepi, Caraiman, Costila, Morarul si Bucsoiul, unde se  instaleaza adeseori tufarisuri de jneapan si anin de munte, smirdarul sau rododendronul (Rhododendron kotschyi) constituie una dintre cele mai remarcabile asociatii din Bucegi. Intre Claia Mare si Valea Jepilor, raristea de larice cuprinde si numeroase exemplare de zambru sau de pin (Pinus cembra), arbore rar in Bucegi si care reprezinta la noi un relict glaciar. .
Fauna de mamifere este reprezentata de multe  specii care populeaza padurile ce inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin:   in  rezervatia Naturala Bucegi, fauna este si ea in totalitatea ei,  este la fel de importanta si constituie un argument in vederea declararii acestei rezervatii. Astfel, in declararea rezervatiei trebuie sa se ia in considerare faptul ca in muntii Bucegi exista o mare varietate de specii care constitiue elemente de o reala valoare stiintifica. Si ce este cel mai important este ca aceste specii traiesc in mediul lor natural ne alterat de civilizatie ( deocamdata)